Ordinul de protecţie

1. CADRUL LEGISLATIV:

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice reglementează noțiunea de violență domestică, autoritățile competente în prevenirea și combaterea violenței domestice, precum și procedurile și modalitățile de protecție ce pot fi utilizate în scopul protejări integrități fizice și psihice a victimelor violenței domestice.

• DEFINIREA UNOR TERMENI:

Violență domestică –  în accepțiunea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, prin violență domestică se înțelege orice acțiune sau inacțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în cadrul familial/domestic sau între soți/foști soți, precum și între actuali/foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.

Membru de familie – prin noțiunea de membru de familie trebuie să se înțeleagă: soțul, soția, foștii soți, fraţii, părinţii şi copiii din alte relaţii ai soţului/soţiei sau ai fostului soţ/fostei soţii; ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite rude prin adopție; persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi (concubinii) sau dintre părinţi şi copii, actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă acestea au locuit sau nu cu agresorul, ascendenţii şi descendenţii partenerei/partenerului, precum şi fraţii şi surorile acestora. Sunt asimilați membrilor de familie tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile faţă de persoana copilului, precum și reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale.

Victima violenței domestice – este persoana fizică supusă uneia sau mai multor forme de violență domestică, inclusiv copiii care au fost martori la exercitarea acestor forme de violență.

• CINE POATE FORMULA CEREREA PRIVIND EMITEREA UNUI ORDIN DE PROTECȚIE?

Cererea privind emiterea ordinului de protecție poate fi introdusă de victima violenței domestice, personal sau prin reprezentant legal; de procuror; de reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativteritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei domestice; reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei.

• CE MĂSURI POT FI DISPUSE ȘI PE CE PERIOADĂ?

Prin ordinul de protecție se poate dispune luarea uneia sau mai multora dintre următoarele măsuri (obligații sau interdicții):

• evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
• reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;
• limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
• cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă;
• obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
• interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
• obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;
• interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
• obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
• încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora;
• suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială;
• instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie și poate recomanda internarea voluntară sau solicita internarea nevoluntară în condiţiile Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002;

De asemenea, instanţa poate dispune luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecţie şi pentru prevenirea încălcării acestuia, precum:

• obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanţă potrivit împrejurărilor, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie;
• obligarea agresorului de a da informaţii organului de poliţie cu privire la noua locuinţă, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuinţa familiei;
• verificări periodice şi/sau spontane privind locul în care se află agresorul.

Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecție va fi stabilită de către instanța de judecată prin hotărârea judecătorească pronunțată, fără a putea depăși 6 luni de la data emiterii ordinului.

În situația în care, în cuprinsul hotărârii nu se face nicio mențiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de 6 luni de la data emiterii ordinului.

Trebuie avut în vedere faptul că, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 217/2003, se poate emite un ordin de protecție provizoriu, pe o durată de cel mult 5 zile, de către polițiștii care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată existența unui risc iminent asupra vieții, integrității fizice ori punerea în pericol a libertății unei persoane printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestui risc.

• PROCEDURA DE JUDECATĂ

Instanța judecătorească competentă pentru a soluționa o cerere privind emiterea unui ordin de protecție este judecătoria pe a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința victima violenței domestice.

Cererea privind emiterea ordinului de protecție este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Judecata cererii se face de urgență, aceasta fiind soluționată în cel mult 72 de ore la înregistrare. Cererea se judecă în camera de consiliu, iar participarea procurorului este obligatorie. Citarea părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauzele urgente.

Raportat la caracterul urgent al acestei proceduri, nu sunt admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat.

În situații de urgență deosebită, cererea poate fi soluționată chiar și în ziua în care a fost înregistrată, fără citarea părților, instanța pronunțându-se pe baza cererii și a actelor depuse, fără concluziile părților.

Victima violenței domestice poate solicita asistență judiciară, iar asistența juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecție este obligatorie.

Instanța judecătorească învestită cu soluționarea cererii privind emiterea ordinului de protecție poate amâna pronunțarea cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.

O copie a dispozitivului hotărârii judecătorești prin care s-a admis cererea de emitere a ordinului de protecție se comunică, în ziua pronunţării, structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi a agresorului.

Ordinul de protecție are caracter executoriu, chiar dacă hotărârea pronunțată este susceptibilă de a fi atacată cu apel în termen de 3 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, sau de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

• NERESPECTAREA MĂSURILOR DISPUSE PRIN ORDINUL DE PROTECȚIE:

Nerespectarea de către agresor a măsurilor dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiune.

În ceea ce privește persoana protejată prin ordinul de protecție, încălcarea de către aceasta a dispozițiilor ordinului atrage obligarea acesteia la plata cheltuielilor generate de emiterea și punere în executare a ordinului.